Paradoxul constă în 3 puncte:

1. relaţii de conexiuni cauzale (adică: cauza duce la efectul) este la fel ca relaţiile dintre implicaţiile logice sau idei

2. Un anumit mintea umană este un set de idei de co-concurente cu un mod special finită a corpului

3. Mintea umană poate elibereze din robia dureri şi pasiuni ale corpului şi de a atinge un intelectual dragostea lui Dumnezeu,

unde determinismul este lanţul percepţiei simpla opinie/sens la speculaţii intuitie adevărata dragoste intelectuală a lui Dumnezeu.

Renumit filosoful Spinoza neagă acest lucru din cauza distincţia între activitatea (natura naturans) şi pasivitate (natura naturata) a minţii, "conatus" ca activ se deplasează mintea spre sine actualizarea (său unic scop), si ca mintea ajunge intelectuală dragostea lui Dumnezeu devine co-concurente de realitatea dincolo de orice mod finit (ca cu budismul).