Acest termen a inceput sa fie folosit la sfarsitul anilor '60 pentru a descrie o varietate larga de tipuri de arta neconvetionala. In anul 1973, pionieratul curentului a fost purtat de o carte, intitulata "Sase ani", scrisa de criticul american Lucy Lippard. Cei "sase ani" au fost intre 1966-1972. Referintele lungi din carte fac aluzie la "asa numita informatie sau idee de arta conceptuala". Artistii care s-au incadrat in acest curent, nu au avut ca scop sa lucreze o pictura sau o sculptura si ulterior sa isi adapteze ideile la forma existenta. Ei au vrut sa depaseasca limitele mediului traditional artistic si sa lucreze conceptul sau ideea cu oricare material si oricare forma era mai adecvata acestora. Asadar, conceptul era prioritar modului traditional de lucru. Aceasta a fost trecerea la Arta conceptuala. De acest moment, Arta conceptuala poate sa defineasca aproape orice, dar de la sfarsitul anilor '60 au mai aparut cativa termeni proeminenti ca de exemplu Arta performantei (sau Actiunii), Arta pamantului si miscarea italiana Arta saraca (Arte Povera). Sarac aici se refera la folosirea materialelor ieftine cum ar fi nuiele, haine, grasime, diferite materiale gasite si resturi. Parte din Arta conceptuala era alcatuita din declaratii scrise sau instructiuni. Multi artisti au inceput sa foloseasca fotografia, filmul si video. Arta conceptuala a fost initial o miscare in anii '60 si '70, dar a avut o influenta enorma de atunci. Artisti incluzand Art & Language (Limba si Arta), Beuys, Broodthaers, Burgin, Craig-Martin, Gilbert and George, Klein, Kosuth, Latham, Long, Manzoni, Smithson.